12 martie 2010              
                     

Seminar internaţional
- Cooperare pentru dezvoltare în statele membre UE

Primarul Neculai Onţanu a prezidat vineri, 12 martie, lucrările seminarului Platforma, a cărei temă este: „Cooperarea pentru dezvoltare în Statele Membre ale Uniunii Europene care au aderat după anul 2004: rolul autorităţilor locale şi regionale (ALR)”, evenimentdesfăşuratla Palatul Parlamentului, sala Nicolae Bălcescu.

În calitate de vicepreşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, primarul Neculai Onţanu a fost gazda celui de-al patrulea seminar Platforma, finanţat de Comisia Europeană şi organizat în perioada 11 – 12 martie a.c., de Primăria Sectorului 2, Asociaţia Municipiilor din România şi Consiliu European al Municipalităţilor şi Regiunilor.

Scopul întâlnirii a fost de a asigura schimbul de idei între autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană, autorităţi guvernamentale, asociaţii naţionale şi instituţii europene pe tema cooperării pentru dezvoltare în cadrul unei Europe extinse.

Alături de primarul Neculai Onţanu, la prezidiu s-au aşezat personalităţi implicate în programele de cooperare pentru dezvoltare:  doamna Irina Alexe, Secretar de Stat pentru Relaţia cu Parlamentul şi Afaceri Europene, la Ministerul Administraţiei şi Internelor,  doamna Sulfina Barbu, Deputat în Parlamentul României şi Preşedinte al Comisiei pentru Administraţie Publică, Planificare Teritorială şi Echilibru Ecologic  din Camera Deputaţilor, domnul Tudor Pendiuc, Preşedinte Executiv al AMR şi Primar al Municipiului Piteşti, domnul Frederic Vallier, Secretar General al Consiliului European al Municipalităţilor şi Regiunilor.

În cuvântul de salut adresat tuturor invitaţilor prezenţi la lucrările seminarului, primarul Neculai Onţanu e declarat:
„Este o onoare pentru mine sa am prilejul sa vă salut pe dumneavoastră, participanţi la acest important seminar, consacrat rolului autorităţilor locale şi regionale din ţările care au aderat la Uniunea Europeană după 2004, în promovarea cooperării pentru dezvoltare.
Prezenţa la seminar a unor personalităţi de seamă, reprezentând autorităţi locale şi regionale din ţările membre si tari vecine, a reprezentanţilor Comisiei Europene, a Naţiunilor  Unite, a Consiliului Europei, Guvernului si Parlamentului Romaniei si nu în ultimul rând, Consiliului European al Municipalităţilor şi Regiunilor, probează importanţa dezbaterii unei asemenea problematici.
Se ştie prea bine că, în ultima perioadă si in prezent cooperarea pentru dezvoltare constituie o preocupare majoră a Uniunii Europene. Această cooperare este in prezent mai importantă decât oricând, având în vedere criza economică şi financiară care a afectat ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv sau poate mai ales ţările care au aderat la Uniune după mai 2004.
România, care a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, nu a fost ocolită de această criză. Dimpotrivă, criza s-a manifestat cu putere atât în sectorul financiar-bancar, cât şi în cel economic şi social. Scăderea numărului locurilor de muncă, diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei, reducerea resurselor pentru investiţii, educaţie şi sănătate sunt doar câteva expresii ale acestei crize care, potrivit analiştilor, se va manifesta cu putere şi în acest an.
Criza s-a manifestat şi la nivelul comunităţilor locale şi regionale, îndeosebi prin diminuarea resurselor. Descentralizarea şi transferul multor competenţe spre autorităţile locale şi regionale este o măsură benefică pentru dezvoltare pentru că aceasta înseamnă o implicare mai directă şi conştientă a cetăţeanului în susţinerea intereselor comunităţii, dar ea nu poate ajuta, poate chiar dimpotrivă, să le împovăreze dacă nu este însoţită şi de o descentralizare şi a resurselor financiare.
România dispune de o strategie naţională privind politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare. De aceea, noi sprijinim Platforma europeană a autorităţilor locale şi regionale de dezvoltare – ca voce reprezentativă a acestor autorităţi implicate în cooperare pentru dezvoltare si ne dorim ca autoritatile locale din Romania sa participe pe deplin la acţiuni de cooperare descentralizată pentru dezvoltare.
Faptul că noi înşine suntem într-un proces de dezvoltare şi modernizare nu înseamnă că nu ne vom îndeplini obligaţiile asumate prin Tratatul de aderare la Uniune şi ca membri ai familiei europene.
Ne preocupă sprijinirea statelor aflate la frontiera de Răsărit a Uniunii Europene şi mă refer, mai ales, la sprijinirea comunităţilor locale din Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, ale căror aspiraţii pro-europene sunt cunoscute. Vom promova, pe mai departe, o cooperare activă pentru dezvoltare cu aceste ţări.
În numele Asociaţiei Municipiilor din România şi al Primăriei Sectorului 2 din Bucureşti, vă urez „Bun venit” şi doresc succes deplin Seminarului nostru.
Chiar dacă primăvara soseşte în acest an cu întârziere, sper ca ospitalitatea Parlamentului României, care găzduieşte acest seminar, să însufleţească şi să încălzească dezbaterile noastre, care sunt încredinţat că vor fi fructuoase.
Vă mulţumesc şi ne dorim mult succes!”

La rândul său, domnul Tudor Pendiuc, Preşedinte Executiv al Asociaţiei Municipiilor din România şi Primar al Municipiului Piteşti, s-a adresat celor prezenţi pentru a-şi exprima încrederea şi speranţa că lucrările seminarului vor avea rezultatele aşteptate:
„Aş dori să vă urez tuturor un călduros bun-venit din partea Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) la seminarul “Cooperarea pentru dezvoltare în Statele Membre ale Uniunii Europene care au aderat după anul 2004: rolul autorităţilor locale şi regionale”.
Tema pe care o vom dezbate pe parcursul seminarului este deosebit de importantă pentru autorităţile locale care reprezintă actori cheie în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). România se află printre cele 191 de ţări semnatare ale Declaraţiei Mileniului privind eradicarea sărăciei extreme din întreaga lume până la sfârşitul anului 2015. Aş  dori să mă refer în continuare la aspectele care le consider esenţiale din punctul de vedere al autorităţilor locale şi a modului cum acestea ar putea contribui la realizarea obiectivelor politicii de cooperare pentru dezvoltare şi respectiv a ODM: (1) domeniile de intervenţie,  (2) priorităţile geografice, (3) resursele financiare şi nu în ultimul rând  aspectele legate de comunicarea la nivel local a politicii de cooperare pentru dezvoltare (4).

1. Domeniile de intervenţie
Buna guvernare, consolidarea democraţiei, dezvoltarea economică, educaţia, dezvoltarea infrastructurii, protecţia mediului şi a sănătăţii sunt domenii în care APL au o experienţă considerabilă care poate fi  utilizată în cadrul asistenţei pentru dezvoltare bilaterală şi multilaterală, în contextul politicii de cooperare internaţională a României şi al politicii de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii Europene (UE).
Apreciez că această experienţă poate fi fructificată mai mult în viitorul apropiat. Salutăm iniţiativa Comisiei Europene (CE) şi respectiv a Direcţiei Generale Dezvoltare de lansare a programului „Actori non-guvernamentali şi autorităţi locale în dezvoltare”. Deşi programul este încă puţin cunoscut la nivelul autorităţilor locale din România, participarea AMR în cadrul proiectului Platforma a avut ca rezultat o mai bună popularizare a beneficiilor acestei iniţiative în rândul membrilor – 101 municipii şi cele 6 sectoare ale municipalităţii bucureştene. Doresc pe această cale să felicit Primăria Sectorului 2 Bucureşti pentru participarea în calitate de partener la proiectul Platforma, alături de AMR şi apreciez implicarea celor două instituţii în recunoaşterea rolului APL în politica de cooperare pentru dezvoltare. Domnule primar Onţanu,  consider că exemplul dvs. poate fi urmat şi de alte municipii membre AMR. 

2. Priorităţile geografice
Aderarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est la UE  a adus o nouă perspectivă politicii UE privind cooperarea pentru dezvoltare, venind să completeze aria geografică existentă întrucât ţările cărora li se acordă prioritate în cadrul cooperării pentru dezvoltare a noilor State Membre sunt ţări din apropiata vecinătate a UE: Comunitatea Statelor Independente, Georgia şi ţările din zona de vest a Balcanilor, dar şi ţări din Africa, Zona Caraibelor şi Pacific (ţările APC). Cea mai mare parte a asistenţei oficiale pentru dezvoltare acordată de România în cadrul politicii internaţionale de dezvoltare se îndreaptă către Republica Moldova, Serbia şi Georgia.  La nivelul municipiilor există un număr de semnificativ de înfrăţiri cu autorităţi din ţările în curs de dezvoltare. Parteneriatele existente reprezintă o platformă excelentă pentru a dezvolta proiecte de asistenţă şi sprijin pentru dezvoltare. În acest sens, ne exprimăm deschiderea de a colabora cu Ministerul Afacerilor Externe în vederea fructificării acestor parteneriate, care ar putea să beneficieze de sprijin din surse guvernamentale în cadrul politicii de dezvoltare.

3. Resursele financiare
Nivelul asistenţei pentru dezvoltare ar trebui să atingă pragul de 0,17% din venitul naţional brut în anul 2010. Acest prag nu ia însă în calcul realităţile economice şi efectele crizei financiare prin care trec toate Statele Membre. Criza a afectat considerabil planurile de acţiune ale politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare, pe de o parte datorită creşterii nivelului cheltuielilor sociale şi pe de altă parte datorită constrângerilor legate de reducerea datoriei publice. Deşi suntem conştienţi de vulnerabilitatea statelor beneficiare şi a nevoii crescute de a menţine obiectivele ambiţioase privind asistenţa pentru dezvoltare, considerăm că acest prag nu este suficient de realist în condiţiile actuale.

4. Comunicarea şi educaţia pentru dezvoltare
Am dorit să mă refer în mod special la acest aspect deoarece îl consider de actualitate,  pentru a fi dezvoltat mai mult României nou Stat Membru UE unde opinia publică cunoaşte prea puţin despre politica de cooperare pentru dezvoltare. Este greu să vorbeşti despre proiecte de cooperare pentru dezvoltare şi ajutoare pentru dezvoltare în România  când statutul său de donator sau finanţator al politicii UE pentru dezvoltare este relativ recent. Opinia publică trebuie să fie mai bine informată despre politica de dezvoltare şi acţiunile de solidaritate ale UE şi în special ale României. Trebuie să recunoaştem că  există un deficit de comunicare cu privire la acest subiect iar acest seminar este un prim pas în direcţia îmbunătăţirii comunicării pe tema politicii europene pentru dezvoltare.
În încheiere, aş dori să vă invit să reflectaţi asupra aspectelor prezentate şi împreună să încercăm să propunem soluţii concrete care se pot aplica  la nivelul comunităţilor locale.” 

Doamna Irina Alexe, Secretar de Stat pentru Relaţia cu Parlamentul şi Afaceri Europene la Ministerul Administraţiei şi Internelor, a arătat importanţa schimbului constructiv de idei dintre statele membre Europei unite, la baza căreia este necesar să se afle descentralizarea autorităţilor locale.  Asigurarea unei guvernări performante, în această perioadă a schimbărilor şi transformărilor, poate fi asigurată doar prin accesarea fondurilor europene ce vor asigura susţinerea proiectelor şi programelor derulate de autorităţile locale din România şi din întreaga Europă. Numai prin desfăşurarea unor asemenea proiecte se va putea vorbi de stimularea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă ce vor duce, implicit, la dezvoltarea economică a României – este opinia secretarului de stat în Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Secretar General al Consiliului European al Municipalităţilor şi Regiunilor, domnul Frederic Vallier, şi-a exprimat speranţa că programul Platforma, deşi este unul tânăr, de doar câteva luni de zile, şi-a arătat deja roadele şi performanţele. Domnia sa consideră că, pentru Europa, cooperarea este esenţială, ceea ce implică o dezvoltare armonioasă între toate autorităţile locale, inclusiv cu ţările din afara Uniunii Europene. Acest lucru este necesar cu atât mai mult cu cât Europa îşi va deschide porţile către ţările învecinate, nemembre, dar interesate să se alăture marii familii europene.

Sesiunea de comunicări desfăşurată vineri, 12 martie, a cuprins dezbateri pe marginea următoarelor puncte de mare actualitate:

În prima parte a sesiunii de comunicări, Primarul Neculai Onţanu a moderat dezbaterea cu tema: „O nouă abordare a cooperării pentru dezvoltare”, subiect supus analizei alături de doamna Sulfina Barbu, deputat şi preşedinte al Comisiei pentru Administraţie Publică, Planificare Teritorială şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor şi domnul Călin Georgescu, director general al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă.

În opinia primarului Neculai Onţanu, „Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii Europene are la bază o serie de valori, obiective, principii şi angajamente pe care Comisia Europeană şi Statele Membre îşi propun să le pună în practică:
- în primul rând reducerea sărăciei  şi cu precădere realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, în felul acesta participând şi la provocărilor legate de dezvoltarea durabilă, prevenirea conflictelor, lupta împotriva virusului HIV şi SIDA, securitatea, prevenirea conflictelor, migraţia forţată  etc.
- în al doilea rând dezvoltarea bazată pe valorile democratice europene -  respectarea drepturilor omului, democraţia, drepturile fundamentale şi respectul faţă de lege,  o mai bună guvernare,  egalitatea de gen,  solidaritartea,  justiţia socială şi eficientizarea acţiunilor multilaterale sub egida ONU
- şi în al treilea rând faptul că ţările în curs de dezvoltare sunt principalele responsabile de propria lor dezvoltare -  bazată pe strategii proprii, realizate în colaborare cu actorii non-guvernamentali şi prin mobilizarea resurselor de care dispun. Ajutorul UE se va alinia practic strategiilor şi procedurilor naţionale!  
Sunt convins că aceste aspecte vă sunt deja în parte cunoscute,  dar cu toate acestea am ţinut să le reamintesc.
Dar, în ceea ce priveşte  aspectele geografice observăm că priorităţile Noilor State membre, care au aderat la UE după 2004, sunt stabilite în funcţie de relaţiile istorice şi vizează în special tările vecine din Est: ţări din Comunitatea Statelor Independente, din Caucazul de Sud şi Asia Centrală. Aşa cum este menţionat şi în raportul d-nei Danute Budreikaite, fost europarlamentar  „o acţiune eficientă pentru promovarea democraţiei şi a statului de drept, domenii cărora noile state membre le acordă prioritate, constituie, de asemenea, un mijloc de intervenţie, pe termen lung, pentru reducerea sărăciei, obiectiv prioritar al politicii europene pentru dezvoltare”.
Întrebarea pe care aş dori să v-o adresez dvs. şi invitaţilor este:
Cum ar trebui integrată dimensiunea estică a  relaţiilor externe ale UE şi a Statelor Membre în politica de cooperare pentru dezvoltare a UE?”

Ca răspuns la această întrebare lansată de primarul Neculai Onţanu, deputatul Sulfina Barbu, Preşedinte al Comisiei pentru Administraţie Publică, Planificare Teritorială şi Echilibru Ecologic  din Camera Deputaţilor a explicat că singura soluţie viabilă şi imediată este dată de regionalizare, privită ca soluţie optimă în adaptarea nevoilor instituţiilor diferitelor regiuni, pentru a aplica distinct proiecte ce pot fi derulate prin fonduri europene:
„Felicit organizatorii pentru iniţiativa binevenită de a organiza la Bucureşti un seminar despre cooperarea pentru dezvoltare. Un program puţin cunoscut de către publicul larg. Un program care încă ridică provocări pentru cei implicaţi activ şi încă oferă posibilităţi de exploatare. Iar calea cea mai bună de a-l face mai cunoscut şi mai eficient, este exact aceasta. A dezbaterilor şi întâlnirilor care răspund la întrebări, aduc perspective noi şi consolidează colaborări.
Şi pentru că am vorbit despre perspective, mă voi opri în următoarele minute asupra a ceea eu, ca om politic, consider a fi conceptul care dă valoarea superioară a acestui amplu program.
Uniunea Europeană şi-a conceput dezvoltarea pe noţiunea de regiune. „Regiuni de dezvoltare” – este  o expresie  pe care o  auzim tot mai des, în jurul căreia se concentrează programele comunitare de finanţare, pe care statele noi membre o folosesc şi în organizarea internă.
Cooperarea pentru dezvoltare înseamnă exportul de know – how, la fel de mult ca şi ajutorul financiar. Înseamnă de fapt, popularizarea în ţarile care au nevoie de sprijinul nostru, a unui model eficient de organizare administrativ teritorială, rulat deja şi dovedit eficient.
Iar aici vreau să fac o precizare importantă. În acest concept, accentul cade nu pe regiuni, ci pe dezvoltare. Contribuţia noastră majoră în sprijinul ţarilor vecine, constă în popularizarea unui concept care are în centrul său nevoia de dezvoltare.
Valoarea demonstrată a conceptului european de „regiuni de dezvoltare”, vine tocmai din faptul că modelul de organizare administrativ teritorială are ca principal criteriu nevoile de dezvoltare ale unei societăţi.
Regiunea este trasată în funcţie de necesităţile de dezvoltare, iar nu în funcţie de criterii etnice sau istorice. Această „neutralitate” este soluţia viabilă pentru depăşirea acelor clivaje ale societăţii, care în timp devin obstacole în procesul de dezvoltare.
Uniunea Europeană ne-a învăţat că ceea ce contează atunci când proiectezi dezvoltarea, inclusiv pe baze regionale, sunt: priorităţile de dezvoltare, diferenţierea de abordare a implementări în funcţie de specificitate, flexibilizarea coordonării.
Iar aceste criterii trebuiesc duse mai departe prin cooperarea pentru dezvoltare, astfel încât să fie sporită eficienţa activităţilor comune.
Iar realitatea funcţionării societăţii noastre ne arată cel mai bine acest lucru. Pentru o scurtă exemplificare, voi lua ca exemplu cazul României.
Actuala organizare administrativ – teritorială a României este depăşită, iar această stare de fapt se simte în ritmul de dezvoltare al societăţii noastre. 
Modul de organizare administrativ – teritorială nu mai corespunde nevoilor actuale de dezvoltare. Iar primul efect se simte în dificultăţile create în accesarea fondurilor europene. Proiectele eligibile pentru finanţare depăşesc în mod constant limitele geografice ale unui judeţ - principala unitate administrativ teritorială – şi obligă la depunerea de proiecte comune între mai multe judeţe. Coordonarea între judeţe implică în acest moment un management dificil, uneori chiar greoi, ceea ce conduce la încetinirea ritmului de depunere a proiectelor şi prin urmare a accesării finanţării externe pentru dezvoltare.
Regionalizarea este modelul spre care merge Europa, iar modernizarea în România va trebui să ţină cont de această realitate. Reorganizarea administrativ – teritorială este parte a reformei statului, care are în centrul său flexibilizarea şi eficientizarea instituţiilor.
Din 2013, modelul de organizare administrativ – teritorială a României va deveni un obstacol major în procesul de dezvoltare. Deoarece, începând din 2013, fondurile europene pentru dezvoltare vor fi acordate cu prioritate pentru entităţile teritoriale de tip NUTS 2 (Nomenclatorul  Unităţilor Teritorial Structurale), care reprezintă regiunile, şi mai puţin entităţile de tip NUTS 3, care reprezintă judeţele.
M-am oprit asupra cazului României tocmai pentru a semnala specificitatea cooperării pentru dezvoltare, în cazul statelor noi membre ale UE.
Consider că statele intrate recent în UE au o provocare suplimentară  ceea ce priveşte cooperarea pentru dezvoltare. Trebuie ca, în paralel cu derularea activităţilor cuprinse în strategiile naţionale de cooperare pentru dezvoltare, să şi încetăţenim la noi acasă principiile de bază ale modelului actual de dezvoltare.
Deşi poate părea paradoxal, acesta cred că este şi avantajul specific al ţărilor noi membre UE în sprijinul acordat statelor vecine. Într-o măsură mai mare sau mai mică, ne lovim de aceleaşi probleme, întrebări şi inerţii, păstrând şi diferenţa evident,  ca ale societăţilor în ajutorul cărora venim. Ceea ce ne face să le înţelegem mai bine nevoile şi să ne adaptăm mai bine activităţile de cooperare, la realităţile din ţarile vecine.
Altfel spus, avem şansa ca prin activităţile noastre, să ajutăm statele vecine să „ardă o etapă”, în sensul pozitiv desigur. Să le ajutăm să evite problemele de care noi ne-am lovit sau pe care încă le întâmpinăm, pentru a avea o eficienţă sporită în programele de dezvoltare.
Iar în faţa acestei provocări duble, răspunsul optim stă în cooperare. Cooperare între statele nou membre ale UE şi cooperarea pentru statele vecine.
Consolidarea cooperării între statele din Europa Centrală şi de Est este calea optimă de a creiona acel breviar, care să conţină principalele probleme, specificităţi, adaptări la realitate pe care le-am experimentat deja. Şi desigur şi soluţiile generate. Astfel încât, din experienţa noastră comună să putem împărtăşi cu uşurinţă şi eficienţă, celor care au la fel de multă nevoie de ea”.

În continuarea discuţiilor, domul Călin Georgescu, Director general al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, a vorbit despre modul cum pot municipiile şi autorităţile locale în general să se implice în acţiunile de promovare a dezvoltării durabile  din ţările în curs de  dezvoltare, din perspectiva celui care a coordonat dezbaterile privind elaborarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă 2013-2030 şi a colaborat îndeaproape cu autorităţile locale în procesul de planificare pentru Agenda Locală 21. Domnia sa s-a alăturat opiniei generale potrivit căreia numai prin programul de dezvoltare şi cooperare europeană se poate vorbi despre civilizaţie, lucru care implică necesitatea abordării a două paliere importante: investiţia în ştiinţă şi tehnologie şi investiţia în capital uman.
Contextul general de la care au pornit discuţiile a avut în centru integrarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est în Uniunea Europeană, care a creat condiţii pentru dezvoltarea unor acţiuni în domenii legate de cooperarea pentru dezvoltare. Statelor membre U.E. din centrul şi Estul Europei se implică efectiv în colaborarea cu ţările vecine din această regiune, dar şi din Caucaz şi Asia Centrală. Deschiderea către acestea pleacă de la raţiuni istorice diferite faţă de cooperare cu emisfera sudică, în absenţa unor influenţe ale colonialismului din trecut, inexistenţa unor legături lingvistice cu ţările în curs de dezvoltare sau a fenomenului masiv al imigraţiei, dar care pleacă în schimb de la o istorie politică comună.

Potrivit raportului prezentat în cadrul dezbaterilor de la Palatul Parlamentului, de domnul Denis Pourchet, Europeaid, Comisia Europeană, un rol important este acordat „Autorităţilor locale: parteneri în slujba dezvoltării”, aspecte prezentate în Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor.

În această Comunicare se vorbeşte despre noua abordare a dimensiunilor politicilor de dezvoltare. În contextul unei initiative de reconstruire a pietei din orasul Majunga (Madagascar), orasul francez Mulhouse care pune la dispozitia orasului partener expertiză si consiliere privind gestionarea si organizarea activităsilor pietei, pe durata lucrărilor de constructie. O mică localitate din Italia - Santa Croce Sull'Arno, cu o populatie de 13 000 de locuitori, a contribuit în mod decisiv la punerea bazelor unui sistem de înregistrare a nasterilor, anterior inexistent, în cinci localităti din Burkina Faso. Cu sprijinul Ministerului Administratiei Locale si al Descentralizării din Burkina Faso, această initiativă urmează să fie extinsă si în alte regiuni.

Începând din anii 90, autoritătile locale sunt percepute tot mai mult ca actori în cadrul politicii de dezvoltare. Mai recent, Consensul european privind dezvoltarea, Acordul revizuit de la Cotonou si o parte din concluziile, rezolutiile si avizele institutiilor UE au reafirmat relevanta expertizei autoritătilor locale nu numai în ceea ce priveste acordarea ajutorului, ci si ca agenti catalizatori ai schimbării, ai prevenirii conflictelor, ai descentralizării si ai consolidării încrederii în procesul de dezvoltare.
Autoritătile locale din unele state membre ale UE alocă resurse financiare importante în favoarea dezvoltării (de exemplu, aproape 15% din asistenta oficială pentru dezvoltare acordată de Spania) si au dezvoltat  instrumente specifice pentru furnizarea ajutoarelor (programe, instrumente de cofinantare, înfrătiri între orase, acorduri directe de cooperare). În acelasi timp, nu a existat, la nivelul UE, o abordare strategică, bazată pe o reflectie aprofundată, pentru a facilita si a recunoaste diferitele fatete ale implicării crescânde a autoritătilor locale în politica de dezvoltare a UE.

Participarea tot mai largă, anvergura resurselor financiare mobilizate, diversitatea crescândă si numărul tot mai mare de actori implicati sugerează necesitatea de a proceda la un examen calitativ si cantitativ al acestei evolutii si de a pune bazele unei abordări coordonate, care să asigure implicarea structurată a autoritătilor locale în politica de cooperare pentru dezvoltare.
Termenul „autoritate locală” înglobează o multitudine de actori diferiti la diferite niveluri.

Autoritătile locale din Europa cuprind peste 91 000 de autorităti la nivel local (municipalităti), 1150 de unităti administrativ-teritoriale de nivel intermediar (districte, judete) si peste 100 de organisme regionale. În timp ce unora dintre autoritătile locale le-au fost deja delegate efectiv de către guvernul central competente în materie de politică de dezvoltare, implicarea altora constituie o completare a eforturilor depuse în acest sens de guvernele centrale. Pentru unele autorităti locale, cooperarea descentralizată este o temă centrală a strategiilor lor în domeniul relatiilor externe, în timp ce pentru altele aceasta este doar o consecintă a prezentei lor mai pregnante pe scena internatională. Cooperarea descentralizată presupune, cel mai adesea, coordonarea cu alti actori locali (de exemplu ONG-uri, universităti), dar nu exclude nici furnizarea directă sau prin parteneri multilaterali (de exemplu ONU) a ajutorului.
Termenul de „autoritate locală” este utilizat în prezenta comunicare în sensul său cel mai larg pentru a îngloba marea varietate de niveluri subnationale si de ramuri ale guvernării, respectiv municipalităti, comunităti, districte, judete, provincii, regiuni etc.. În ceea ce priveste cooperarea pentru dezvoltare, există un grad semnificativ de eterogenitate în ceea ce priveste mandatul, bugetul si functiile de la fiecare nivel si din cadrul fiecărui nivel.

Sintagma „cooperare descentralizată” este utilizată în prezenta comunicare pentru a descrie ajutorul provenit din fonduri publice si private furnizat de si prin autoritătile locale, retelele de autorităti locale si alti actori locali. Având în vedere recunoasterea crescândă din partea factorilor de decizie si a donatorilor de la nivelul UE a contributiei autoritătilor locale la procesul de dezvoltare, este timpul să se analizeze felul în care ar putea fi valorificată această expertiză si ar putea fi eficientizată comunicarea si cooperarea dintre actori. Autoritătile locale au initiat o mare diversitate de mecanisme prin care să se structureze pentru a-si coordona activitătile, a crea economii de scară, a-si eficientiza activitatea si a fi auzite la nivel subnational, national, european si international. Acestea includ asociatii, foruri, observatoare regionale si nationale, retele tematice si regionale etc.
Implicarea autoritătilor locale în politica de dezvoltare si de cooperare externă, în special prin înfrătirea oraselor, are în spate o lungă istorie, însă în ultima decadă natura sa a cunoscut o transformare radicală. Cooperarea descentralizată a devenit o nouă dimensiune importantă a cooperării pentru dezvoltare. Si-a lărgit domeniul de actiune si s-a profesionalizat, bazându-se pe retele institutionalizate cu rază de actiune în tările aflate în curs de dezvoltare, utilizând diverse instrumente în toate regiunile lumii si dispunând de resurse financiare în crestere exponentială.
Autoritătile locale aduc o valoare adăugată unică proceselor de dezvoltare. În plus fată de actiunile concrete desfăsurate în tările în curs de dezvoltare, autoritătile locale joacă un rol crucial în a mobiliza colaborarea dintre diferitele părti interesate, permitând astfel cooperarea acestora în vederea atingerii obiectivelor comune de dezvoltare, si pledează cu entuziasm în favoarea dezvoltării (sensibilizând opinia publică si mobilizând si alti actori în slujba dezvoltării). Datorită proximitătii si prezentei lor în teritoriu, precum si cunoasterii necesitătilor locale si expertizei existente în sectoare traditionale care permit reducerea sărăciei – urbanizarea, serviciile de alimentare cu apă si salubritate, acordarea de asistentă grupurilor vulnerabile si populatiilor sărace din zone izolate – autoritătile locale pot participa într-o mare măsură la eficientizarea asistentei pentru dezvoltare prin institutii donatoare bilaterale si multilaterale. Autoritătile locale au o experientă directă si competente extrem de utile în ceea ce priveste dezvoltarea teritorială, descentralizarea si consolidarea guvernării democratice. Evolutia conceptului de asistentă pentru dezvoltare si a manierei în care aceasta ajunge la beneficiari a subliniat suplimentar importanta bunei guvernante si a democratizării, procese în cadrul cărora autoritătile locale joacă un rol central. Această evolutie a fost acompaniată de o mai bună reprezentare a autoritătilor locale din UE pe scena politică internatională si în activitătile de acordare a ajutorului desfăsurate.
Astfel de exemple oferă nenumărate oportunităti în ceea ce priveste rolul pe care l-ar putea avea autoritătile locale în cadrul politicii de dezvoltare. În acelasi timp însă, multitudinea de actori, precum si sfera sectorială extinsă a actiunilor în cauză conferă regulilor jocului o si mai mare complexitate si un caracter multidimensional. Parteneriatele între mai multi actori sunt semnificative în această privintă, întrucât cumulează valoarea adăugată a autoritătilor locale si a organizatiilor societătii civile, iar promovarea acestui tip de parteneriate promite să aibă efecte pozitive considerabile asupra contributiei autoritătilor locale. Pentru a exploata potentialul acestei diversităti si a evita riscul unei si mai mari fragmentări a asistentei pentru dezvoltare, este nevoie să se acorde atentia cuvenită contributiei autoritătilor locale din perspectiva eficientei ajutorului si a impactului actiunilor de dezvoltare.
Se creează astfel posibilitatea construirii de parteneriate mai strategice si cu o orientare pe termen mai lung, integrate în procese mai ample. Acest lucru prezintă o importantă deosebită, în special acum, când angajamentele comunitătii internationale în favoarea asigurării de fonduri pentru dezvoltare si a realizării Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului par incerte.
Comisia a fost puternic implicată în sprijinirea autoritătilor locale din UE si din tările partenere, mai precis prin sustinerea directă a descentralizării prin programele geografice, dar si a cooperării descentralizate prin programul tematic „Actorii nestatali şi autoritătile locale”.
Consolidarea rolului autoritătilor locale ca actori în slujba dezvoltării în cadrul cooperării CE vizează în primul rând să contribuie în mod eficient la reducerea sărăciei si la realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului si, în al doilea rând, să rationalizeze guvernanta democratică la nivel local.

O altă temă abordată în sesiunea de comunicări a fost cea referitoare la „Cooperarea pentru dezvoltare în statele membre U.E. care au aderat după anul 2004: care este rolul ALR?”, moderată de domnul Valentin Băcanu, viceprimarul municipiului Slobozia şi membru al Asociaţiei Municipiilor din România la care au participat doamna Mihaela Rutjens, şeful Diviziei de Asistenţă pentru Dezvoltare din cadrul Ministerul Afacerilor Externe, doamna Carine Villemagne-Cros, ofiţer de politici publice, DG Dezvoltare a Comisiei Europene, doamna Camille Borella, ofiţer de politici publice, Oraşe Unite din Franţa.
Autorităţile locale din Europa de Vest şi cele din Europa Centrală şi de Est au deja o tradiţie îndelungată a înfrăţirilor între oraşe, experienţă ce poate servi ca model de parteneriate şi ca rampă de lansare pentru dezvoltarea cooperării internaţionale în afara Europei. Acesta a fost subiectul de discuţie al mesei rotunde „Dezvoltarea şi cooperarea descentralizată: ce modele de parteneriate există? Care sunt partenerii implicaţi?” la care au participat directorul general al Secţiunii franceze CEMR, domnul Christophe Chaillou, domnul Cristophe Rouillon, primarul oraşului Coulainesc din Franţa, domnul Anatolie Harabara, primarul comunei Visoca din Republica Moldova, doamna Zane Duze, consilier pentru Relaţii Internaţionale, Asociaţia Autorităţilor Locale şi Regionale din Letonia şi Toivo Riimaa, responsabil cu Înfrăţirea şi Cooperarea Internaţională, Asociaţia Oraşelor din Estonia.
Ultima dezbatere a zilei de vineri, 12 martie, din cadrul seminarului Platforma, a fost legată de „Rolul autorităţilor locale în educaţia pentru dezvoltare: cum să conştientizăm cetăţenii? Cum să lucrăm eficient în ONG-uri?”, în contextul în care educaţia este privită ca un factor al schimbării şi deschiderii către lume. Aceasta are ca obiectiv conştientizarea cetăţenilor vizavi de provocările politicii de dezvoltare şi a dezechilibrelor mondiale, în special disparităţile sociale şi economice. La această dezbatere şi-au expus punctele de vedere doamna Andra Tănase, ofiţer pentru dezvoltare instituţională, TRIALOG – Reţeaua pentru conştientizare pe probleme de dezvoltare într-o Europă extinsă, doamna Marina Ponti, director pentru Europa al Campaniei Naţiunilor Unite pentru Obiectivele de dezvoltare ale Mileniului, domnul Ionuţ Sibian, director executiv, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civice, doamna Gordana Berjan, cooperator pentru Educaţie şi Tineret, Centru Nord-Sud al Consiliului Europei, domnul Matthias Boehning, Stuttgart, Germania.
Reamintim faptul că Proiectul Platforma al autorităţilor locale şi regionale pentru dezvoltare (PLATFORMA) a început în anul 2009 şi este finanţat prin programul „Actori non-guvernamentali şi autorităţi locale pentru cooperare în dezvoltare (NSA-LA) al Comisiei Europene”.
Platforma reuneşte membri ai administraţiilor locale din ţările Uniunii Europene (Paris, Roma, Lyon, Bucureşti sector 2), asociaţii europene, naţionale şi internaţionale ale autorităţilor locale şi regionale şi mari oraşe precum Spania, Grecia, Italia, Olanda, Franţa, România, Marea Britanie. Programul Platforma îşi propune să promoveze şi să obţină recunoaşterea pe scena europeană a importanţei autorităţilor locale şi regionale în domeniul cooperării, rolul său fiind de a susţine realizarea descentralizării administrative în acelaşi timp cu cea financiară.

În cadrul lucrărilor seminarului internaţional, au expus o serie de materiale, pe care le prezentăm în continuare: