2017-10-11 - „Tudor Arghezi – un poet de neuitat” -11.10.2017

La Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon” al Primăriei Sectorului 2, s-a desfășurat, miercuri, 11 octombrie 2017, evenimentul cultural-artistic „Moment poetic în interpretarea actorilor îndrăgiți”, cu tema „Tudor Arghezi”.
Acest eveniment cultural a fost susținut de: Valeria Gagealov, Mihai Niculescu, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Ion Arcudeanu, Doina Ghițescu, care ne încântă, lună de lună, cu o interpretare de înaltă ținută artistică.
Au fost prezenți Excelența Sa domnul Ambasador Andrei Magheru și scriitorul Geo Călugăru, care participând la ultima aniversare a poetului, de acum 50 de ani, ne-a relatat câteva cuvinte memorabile ale marelui om de cultură Tudor Arghezi.
Toți cei prezenți au trăit momentul poetic la cote maxime, recitând în cor, alături de actori, poezii cunoscute, interpretate cu har artistic de îndrăgiții noștri actori. Tudor Arghezi, poet, prozator şi gazetar cu o carieră literară întinsă şi foarte bogată, unul dintre autorii de prim rang ai perioadei interbelice s-a născut la 23 mai 1880 la Bucureşti, într-o familie originară din Cărbuneşti – judeţul Gorj.
Numele său adevărat a fost Ion N. Theodorescu; pseudonimul Arghezi este explicat de scriitor ca fiind în legătură cu Argesis, vechiul nume al râului Argeş. Î
n 1896, la 16 ani se produce şi debutul său literar, sub îndrumarea lui Alexandru Macedonski, în revista „Liga Ortodoxă”.
Poetul se semnează cu numele său real, Ion Theo. Nu-şi încheie studiile, începe să lucreze în fabrică.
Deși Arghezi nu este singurul poet care s-a lăsat fascinat de universul mărunt, nicăieri ca la el lumea viețuitoarelor fără grai nu a căpătat un contur mai unitar și mai complex.
Toate aceste viețuitoare se află într-un fel de dependență afectivă față de om („Cântec de adormit Mitzura”, volumul „Copilărești”).
Dintre volumele publicate, amintim:

• 1927 apare, prima sa carte de poezie, „Cuvinte potrivite”;
• 1929 debutează în proză cu „Icoane de lemn”;
• 1931 apare: volumul de versuri „Flori de mucigai”,„Poarta neagră” „Cartea cu jucării”; Mai apar volumele de versuri: „Cântec de adormit Mitzura”, „Buruieni”, „Mărţişoare”, „Prisaca”, „Zdreanţă”;
• 1934 romanul „Ochii maicii domnului”;
• 1935 “Versuri de seară”;
• 1936 romanul “Cimitirul Buna-Vestire”;
• 1939 volumul de versuri “Hore”;
• 1942 romanul “Lina”;
• 1955 „Cântare omului”, “Stihuri pestriţe”;
• 1963 „Poeme noi”, “Cu bastonul prin Bucureşti”.